marți, 6 mai 2008

Revista presei 7 mai

Inundatiile de la Negresti, subiect de scandal electoral

Comisia numitã printr-un ordin al prefectului Ciprian Iftimoaei a stabilit urmãrile fenomenelor meteo - ploi torentiale, grindinã - produse în dupã-amiaza zilei de 2 mai în orasul Negresti si împrejurimi. Actul de constatare, semnat de primarul Ioan Cozma si membrii comisiei, din care au fãcut parte reprezentanti ai Institutiei Prefectului, Consiliului Judetean, Inspectiei de Stat în Constructii, Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã, aratã urmãtoarele: au fost inundate usor 10 locuinte, din care 8 sunt neîngrijite, nici una dintre acestea nu a suferit avarii sau pagube; au fost inundate usor 100 de gospodãrii (doar curtile, grãdinile si circa 20 anexe gospodãresti); culturile din grãdinile inundate au fost calamitate în proportie de 70-100%; 80 de hectare de culturi agricole au fost calamitate în procent de 20-25%; 20 de fântâni au fost colmatate; majoritatea santurilor si rigolelor de scurgere sunt colmatate, iar o parte dintre acestea au fost avariate prin smulgerea si angrenarea dalelor de beton; în toate localitãtile componente existã portiuni de 300-500 metri de drum colmatat, iar acolo unde pantele sunt pronuntate a avut loc o spãlare usoarã a materialului pietros; 10 podete sunt colmatate cu potmol; un pod peste râul Bârlad prezintã o afluere a rampei de acces. “Am dorit sã prezint opiniei publice situatia realã de la Negresti, care este total diferitã de cea prezentatã de primar, care a transmis peste 100 de case avariate si zeci de kilometri de drumuri distruse. Domnul primar a dorit probabil sã-si facã campanie electoralã, profitând de necazurile oamenilor”, a declarat prefectul.
“Nu a convocat Comitetul Local”
În tot acest scandal, în care autoritãtile de la judet combat afirmatiile primarului Cozma, un alt negrestean, profesorul Vasile Mariciuc, acuzã modul în care edilul Negrestiului a actionat în perioada de crizã. “Nu a convocat Comitetul Local pentru situatii de urgentã, asa cum era normal. Nu a fãcut mai nimic, a avut o reactie slabã, iar rezultatele s-au vãzut. Dl. primar trebuia sã ne convoace, pe noi, membrii Comitetului Local, care am fi putut interveni cu forte si mijloace, pentru deblocarea situatiilor urgente. Nu a fãcut-o, iar ceea ce s-a întâmplat la Valea Mare nu este o întâmplare. Acolo, a fost o lucrare de alimentare cu apã, iar constructorul a îngropat conductele în santurile de scurgere a apei pluviale, iar ploaia a luat la vale tot pãmântul depozitat aiurea. Iar dl. Cozma stia foarte bine asta”, a acuzat directorul Liceului Agroindustrial din Negresti. de Daniel TANASUC Adevarul de Vaslui






Demararea lucrarilor pe Canalul Sulina, pusa sub semnul intrebarii


Dupa ani de zile in care Administratia Fluviala a Dunarii de Jos (AFDJ) Galati si firma Reinhold Meister, care a castigat licitatia pentru executarea lucrarilor de aparare a malurilor pe Canalul Sulina, s-au razboit pentru a ajunge la un numitor comun, reprezentantii cele doua tabere par ca sunt din nou in impas. Acest fapt ar determina o noua intarziere a demararii acestor lucrari sau chiar anularea tuturor procedurilor efectuate pana in prezent, a declarat directorul AFDJ, Ionel Malenda, care a adaugat ca de doua saptamani ii asteapta pe reprezentantii firmei germane Reinhold Meister pentru a semna contractul si a demara lucrarile. “Joi vor veni reprezentantii firmei germane si speram sa semnam contractul. Problema este ca avem semnale ca Reinhold Meister doreste sa majoreze preturile pentru lucrarile pe care le va face, fata de cele stabilite in urma licitatiei”, a explicat Malenda. Totodata directorul AFDJ a explicat ca acest lucru nu este posibil si nu va accepta aceasta propunere. Malenda a adaugat ca, daca nu se va ajunge la un acord, licitatia si toate demersurile facute pana in prezent vor fi egale cu zero. Amintim ca in ziua de 8 martie 2002 a fost semnat acordul cu Banca Europeana de Investitii prin care AFDJ primea banii necesari lucrarilor de aparare a malurilor Canalului Sulina, care a fost valabil pana la 31 decembrie 2006. La aceasta data s-a cerut o extindere a imprumutului cu un an si o luna, adica pana la 31 ianuarie 2008. Motivul l-a reprezentat faptul ca, in 2005, o firma din Italia care cumparase documentatia pentru licitatia pentru desemnarea firmei care sa execute lucrarile pe malurile Canalului Sulina a depus contestatie si astfel licitatia a fost oprita timp de un an. In august 2006 licitatia a fost reluata, insa firma germana care castigase initial, Reinhold Meister, a fost ulterior descalificata in favoarea unei alte firme, si anume societatea mixta Hidrotehnica SA GalatI & Vega ‘93. Drept urmare firma din Germania a contestat in instanta descalificarea. Monitorul de Galati



Viitura de pe Prut ajunge joi si in judetul Galati


Nivelul râului Prut ar putea atinge un maxim joi dimineaţă, şi nu miercuri, cum se estima iniţial, autorităţile considerând că s-au luat suficiente măsuri ca drumurile şi gospodăriile din zonă să nu fie afectate. "Prefectul Mihai Capră a fost asigurat astăzi de specialiştii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi că digurile Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos sunt pregătite să facă faţă undei maxime care se va propaga pe Prut, iar digul improvizat, construit la Slobozia Oancea, va împiedica inundarea D.N. 26, cu risc pentru blocarea circulaţiei rutiere", se arată într-un comunicat de presă transmis marţi de Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galaţi.Potrivit raportului hidrologic şi de gospodărire a apelor emis de Administraţia Naţională „Apele Române”, la staţia hidrometrică Oancea râul Prut măsura marţi 512 cm, având un debit de 285 mc/s. Cota de atenţie a râului se situează la valoarea de 450 cm, cota de inundaţie la 550 cm iar cota de pericol, la 600 cm. Actiunea



Sinistratii, numarati inca o data de prefectura


Reprezentanţii Prefecturii Galaţi au solicitat guvernului suma de 1,4 milioane de lei ca ajutor de urgenţă pentru refacerea infrastructurii din localităţile Brăhăşeşti şi Toflea, grav afectate de inundaţiile de la sfârşitul săptămânii trecute. În plus, prefectul judeţului Galaţi, Mihai Capră, a demarat ieri o acţiune de reevaluare a pagubelor. Asta pentru că, potrivit raportului întocmit de primarul din Brăhăşeşti, Vasile Băiculescu, ruperea de nori a inundat în jur de 876 de case, iar numărul sinistraţilor este de 5.400, în timp ce, din datele furnizate de prefectură, ar fi 300 de case afectate şi 1.200 de sinistraţi. Actiunea


Bataie pe motiv de ajutoare intre tiganii de la Toflea


Un scandal în care au fost implicate mai multe zeci de persoane din comunitatea de romi din Toflea, judeţul Galaţi a avut loc ieri dimineaţă pe una dintre uliţele inundate ale satului. O rupere de nori a provocat vineri seară inundaţii în două localitaţi gălăţene, Toflea şi Brăhăşeşti, aflate la poalele unor versanţi. În total 300 de gospodării şi aproximativ 500 de persoane care locuiesc în acestea au fost afectate de ape. Multe dintre locuinţele inundate acum au fost inundate şi de ploile din septembrie 2007. Scandalul a început când unul dintre sătenii din Toflea a sărit la bătaie, acuzîndu-l pe un vecin ar fi vândut materialele de construcţie primite ca ajutoare după inundaţiile de anul trecut şi că este de vină de inundarea gospodăriilor din zonă deoarece nu a construit un dig de protecţie. Actiunea


Varful viiturii ajunge in zonele vurnerabile

Viitura de pe Prut, provocata de recentele precipitatii si deversarile controlate de la Acumularea Stanca Costesti, se apropie de zona cea mai sensibila.Zona cu probleme este in dreptul localitatii Slobozia Oancea, unde exista riscul inundarii soselei DN 26 si intreruperea traficului pe legatura cea mai scurta dintre Galati si Vama Oancea - Cahul de la granita cu Republica Moldova dar si cu judetele Vaslui si Iasi. Ieri, la Punctul Hidrometric Oancea, nivelul apelor era de 512 cm, cu 10 cm mai mult decat nivelul inregistrat luni si cu 38 cm sub cota de inundatie. Debitul raului era de 285 mc/s. Prefectul Galatiului Mihai Capra a inspectat ieri punctele vulnerabile de pe cursul inferior al Prutului si a primit asigurari de specialistii de la Gospodarirea Apelor ca digurile "Bratesul de Sus" si "Bratesul de Jos", situate pe tronsonul dintre Oancea si Galati, vor rezista varfului viiturii. La Slobozia Oancea, pentru a se evita inundarea DN 26, satenii si angajatii de la DGA Galati au construit un dig din saci pe o lungime de 500 m si cu inaltimea de 50 cm. Situatia era sub control si pe cursurile de apa mai mici din judet, respectiv Tecucel, care strabate municipiul Tecuci, Berheci si Zeletin. In cursul noptii de sambata spre duminica, apele Prutului s-au revarsat in zona localitatii Vadeni, inundand peste 90 de hectare de culturi agricole si 59 de hectare de pasune.» Conform prognozei hidrologilor de la Directia de Gospodarire a Apelor Galati, viitura va ajunge la Slobozia Oancea in cursul diminetii de maine.Romania Libera

Prezentare generala

Directia Apelor Prut, unitatea aflata in subordinea Administratiei Nationale Apele Romane , reprezinta autoritatea investita cu aplicarea strategiei nationale in domeniul gospodaririi durabile a apelor in spatiul hidrografic Prut – Barlad.

Directia Apelor Prut are ca principale obiective de activitate :
- gospodarirea durabila a resurselor de apa , aplicarea strategiei nationale, urmarirea respectarii reglementarilor in domeniu, precum si a programului national de implementare a prevederilor legislatiei armonizate cu directivele Uniunii Europene;
- administrarea si exploatarea infrastructurii Sistemului National de Gospodarire a Apelor;
- gestionarea si valorificarea resurselor de apa de suprafata si subterane cu potentialele lor naturale si a fondului national de date din domeniu.

Directia Apelor Prut are in administrare:

7.778 km cursuri de apă din care:

4.551 km în b.h. Prut

2.565 km în b.h. Bârlad

662 km afluenţi Siret

17.935 ha suprafaţă de teren cu ape

52 acumulări cu un volum total de 707 mil. mc din care 11 acumulări nepermanente

1.073 km diguri pentru apararea localitatilor si terenurilor agricole

854 km regularizari de rauri si 71 km consolidari de maluri

11 statii de pompare cu un debit instalat de 20,946 mc

2 noduri hidrotehnice cu un debit total de 206 mc/s

6 derivatii cu un debit total de 13,8 mc/s si o lungime a canalelor de aductiune de 40,9 km